Barcelona Aeroport – El Prat

Nimic de semnalat pe drum in afara faptului ca ni s-a spart sticla de tzuica in bagaje si, bineinteles, a curs. Trasnea in terminal, dar toti erau romani asa ca am dat vina pe vecini. Bunicul a injurat si a incercat sa bea restul. Nu a putut ca ramasese multa si a plecat demn cu sticla in mana spunandu-le alora care te intrebau daca ai ceva de declarat, ca nu are nimic. Aia au intrebat in catalana, Mon Perica a raspuns in romaneste. S-au inteles. Eu cu soferul de taxi nu m-am inteles, ca nu stia nici engleza, nici romaneste. Ghidul meu de conversatie era in spaniola si imputitul ala se dadea ca nu intelege. I-am scris adresa pe o hartie si treizeci de euro mai tarziu ne-a lasat undeva pe langa adresa. Am gasit adresa, am gasit gazdoiul, Bunicul l-a cinstit cu o tzuica, gazdoiul a baut, s-a urcat pe scuteras si s-a carat.